Vasile Tarta poet

 

Oratii Funebre continuare

LA INMORMANTAREA D-LUI VASILE URDA


Intr-o zi preamult fatala
Ingerul meu pazitor
A venit sa-mi duca-n ceruri
Sufletul nemuritor

Caci o moarte prea tirana
Mi-a zdrucinat trupul meu
Cu care am trudit pe lume
Sa traiesc, sa scap de greu

O Dacie blestemata
M-a lovit atat de tare
Ca m-am zbatut in nestire
Si-am ramas fara suflare

Si iata ca drumul meu
S-a sfarsit intr-o clipita
Viata de cele lumesti
Tragic mi-a fost despartita

Moartea nemiloasa, mama,
M-a luat in ale ei brate,
Sa imi poarte-nspre mormant
Trupul frant fara verdeata

Insa ingerul meu sfant
Cu dor mi-a-naltat in cer
Sufletul meu bun si bland
Si nu m-a lasat sa pier

Ca acolo voi trai
Langa Tatal meu ceresc
In care am crezut mereu
Cu crezul meu crestinesc

Iar acum la despartire
Ai mei nu ma vor uita
Le cer pioasa iertare
De le-am gresit cu ceva

Mai intai maicutei mele
Pe care am iubit-o cu dor
Cu greu ma despart de ea
Caci mi-a fost al meu izvor

Mi-ai dat vlaga si putere
De cand m-ai nascut pe lume
M-ai facut sa fiu puternic
Si mi-ai dat un sfant prenume

Apoi am plecat de-acasa
Ca sa am si eu de toate,
Sa muncesc si sa-mi castig
Si nu ma gandeam la moarte

Insa m-a pandit vicleana
Acolo in drumul mare
Cand mergeam mai linistit
Si mi-a pus gheara-n spinare

Pieptul mi l-a zdruncit
Si eu te zaream pe tine
Scumpa mama-ndurerata
Curgand sangele din mine

Eu iti cer iertare, astazi,
Cand lacrimi din ochi iti curg
Si te rog sa nu mai plangi
Caci sufletul-mi e-n amurg

Dumnezeu si Maica sfanta
Catre ceruri m-au chemat
Ca am fost victima vietii
Si de n-am fost vinovat

Insa ceasul rau, as zice,
Mi-a sosit preamult devreme
De voi ca sa ma desparta
Si-n mormant ca sa ma cheme

Scumpa mea maicuta dulce
Tu ma plangi si ma jelesti
Si cu lacrimi de iubire
Pe fiul tau il invelesti

Si cu rugaciuni duioase
Catre bunul Dumnezeu
Si catre Macuta sfanta
Imi mangai sufletul meu

Eu iti multumesc de toate
De bunatatea ce mi-ai dat
De cand m-ai nascut in lume
Si pana azi cand am plecat

Roaga-te mult pentru mine
Sa dai slujbe si pomana
Nu uita de cei saraci
Pentru a sufletului hrana

Adio pentru vecie
Scumpa mama nu uita,
Pe Vasile al tau, caci mie
Iisus odihna imi va da

Veniti fratii mei mult dragi
Sa va spun o vorba sacra
Acum cand ne despartim
Printr-o moarte atat de acra

Sa aveti grija de maicuta
Sa o pretuiti mereu,
Pentru vesnicia mea
Sa va rugati la Dumnezeu

Zamfir cu mirela, Sandu,
Eu va las mult intristati
Daca v-am gresit in viata
Rogu-va sa ma iertati

Ca un frate se cunoaste
La nevoie, la necaz
Precum voi ati dovedit
La tragedia de azi

Va sarut pe amandoi
Precum si pe a mea cumnata
Dumnezeu sa va ajute
Mereu sa va dea rasplat5a

Ca v-ati ingrijit de mine
Cu cinste sa ma-nmormantati
Langa iubitii mei stramosi
In satul din care am plecat

Veniti si voi neamuri toate,
Veniti voi prieteni iubiti,
Vecini si cosateni ai mei
De care am fost nedespartiti

Pastrati-mi voi o amintire,
Un moment de dor si jele
Domnul sa ma miluiasca
Sa ierte pacatele mele.

Satmarel, 24 ianuarie 2007


LA INMORMANTAREA D-LUI DOCTOR GH. POPA, 58 DE ANI

Iata ziua indurerata
Cand se mai duce un tata
De langa ai sai copii
Catre sufletele vii

Si de langa a sa sotie
Cand se duce sub o glie
Cu trupul sau frant de moarte
Intr-o zi sortita foarte

A venit al sau destin
Si i-a frant firul senin
Al vietii trecatoare
Raspindu-l de pe picioare

Aici cat a dainuit
A-nvatat, s-a straduit
Vieti multe sa salveze
Pe-a anilor metreze

Dar ale noastre zile zboara
Si moartea nu ne-nconjoara
Caci daca ne vine clipa
Ni se rupe si aripa

Astfel mi s-a frant si mie
Aripa vietii vie
Si-am ramas fara suflare
In a mortii tulburare

Ca oricat de invatat
si cu mintea luminat
Ai fi pe acest pamant,
Moartea ne duce-n mormant

Un inger m-a ajutat
Sa fiu si eu vindecat
Cu leacul cel mai de pret
In lumea celor mai drepti

Iar acum cant sunt si eu
Pe drum catre Dumnezeu
Celor dragi le cer iertare
De acolo din departare

Vino, deci, iubita mea,
Rodica, nu vei uita
Ca am fost si noi odata
Un trup singur laolalta

Ne-am iubit ca doi copii
Cu inimile noastre vii
Si-am jurat pe sfanta cruce
Pana-n mormant ne vom duce

Am jurat sa fim noi doi
Si la bine si-n nevoi
Si mult Doamne ne-am fost dragi
Ca o mireasma de fragi

Poate ca eu ti-am gresit
Dar tu m-ai parasit
Ai avut grija de mine
Pentru ale noastre destine

Eu muilt te compatimesc
Si nu pot sa-ti multumesc
Caci ai indurat toate,
Bune, rele, pan` la moarte

Iar acum cand plec in cer
Cu sufletul meu iti cer
Sa te rogi si nu uita
Caci tu ai fost scumpa mea

Roaga-te Celui de Sus
Cand trupul meu este apus
Sufletul ca sa-mi primeasca
In casa Tatalui cereasca

Adio si in vecie
Amintirea mea sa-ti fie
Caci prein ai nostri fii prea iubiti
Mereu am fost nedespartiti

Voi preascumpip mei copii
Care mi-ati fost mai intai
Doua lumini pe o cale
Azi va las o mare jale

Adi, Cosmin dragii de ei
Azi ca las sub ochii mei
Incarcati de lacrimi grele
Sa ma priviti printre ele

Iata pleaca al vostru tata
In tara mai luminata
Unde este impacare
Fara nicio suparare

Voi acuma ma iertati
Iubiti-va ca intr frati
La fel ale mele nurori
Ce mi-ati fost ca doua flori

Oana, Gabi, doua stele
Ati fost ca fetele mele,
V-am iubit ca un parinte
Care azi va resimte

Ma iertati si impreuna
Sa aveti o viata buna
De mine sa va amintiti
Cat pe lume o sa traiti

Acum viata-mi e trecuta
Si greselile se uita
Cand parintii pe vecie
Pleaca ca sa nu mai vie.

Roberta si tu Andrei
Care mi-ati fost nepotei
Va sarut cu drag si dor
Cand plec din al meu odor

Emilia sora buna,
Azi mi-ati impletit cununa
Cu Nelu, fara pacate,
Sa-mi faca Iisus dreptate

Multi nepoti, multe nepoate,
Neamuri multe de departe
Sa-mi ziceti spre mantuire
Rugaciuni cu glas de lire

Dumnezeu sa-mi de-a iertare
Prin sfintele Lui hotare
Prin cerul mult luminat
Cu ingeri multi inconjurat

Ca aici cat am lucrat
Multe boli am depistat
Prin al lumii geam cernit
De dureri la infinit

Vaicareli am mai vazut
Tumori multe de temut,
La fiinte preabolnave
Muribunde-n ale lor lave

Caci aicea-i multa jale
Multe chinuri pra amare
Si le ducem cum putem
Cate zile mai avem

Veniti medici si surori,
Colegi iubiti, cu multe flori
De rugaciuni inspre-o-mpacare
Cand de la toti imi cer iertare

Multe trupuri vindecati
Pana cand suntem chemati
Cu sufletul catre Hristos
In Raiul Sau prealuminos

Asa cum ma duc si eu
Ca sa nu-mi fie mai greu
Caci m-a uns c-o alifie
Pana trupu-o sa-mi invie

Oamnei dragi, sateni, vecini,
Voi de simturi bune plini
Ce ati venit la inmormantare
De la toti imi cer iertare

Eu de-am putut v-am facut bine
La toti care ati venit la mine
Prin harul ce mi la dat
Un medic adevarat

El este Iisus Hristos
Care a patimit duios
In chinuri si cu marire
Pentru a noastra mantuire.

Satmarel, 3 iulie 2006


LA INMORMATAREA LUI NITU ZONGA, 73 DE ANI

Intr-o zi de intristare
A sosit si-a mea chemare
De la Bunul Dumnezeu
Sa-mi duca sufletul meu

Catre ceru-nalt si sfant
Unde dureri nu mai sunt
Numai bucuri si viata
Precum scripture ne-nvata

Iata ca-ntr-o zi senina
In care iarba suspina
Mi-a venit o primavara
Sa ma scape de-o povara

Caci m-am chinuit prea tare
Pe pamant ca orisicare
Pana cand rabdam durere
Si-n trup nu avem putere

Asa si eu am suferit
Cu trupul meu bantuit
De-o boala necrutatoare
Pe care am dus-o pe picioare

Insa Dumnezeu de sus
Si preabunul Domn Iisus
S-a aplecat inspre mine
Si mi-a dat zile senine

Intr-o dimineata sfanta
Mi-a intins mana plapanda
M-a scapat de suferinta
Vindecand a mea fiinta

Ca la medici mult am fost
Si n-am fost fara rost
C-am trait sub sfantul Har
Scapand de acel calvar

Si-a venit din zari senine
Ingerul sa-mi faca bine
Trupul mi l-a vindecat
Cu un leac mai nestemat

Sufletul mi-a linistit
De-al trupului jug trait
Pe care l-am dus greu
De cand eram bolnav eu

O, Iisuse, bun si blamd
Acum cand plec de pe pamant
Ajuta-ma sa multumesc,
Celor dragi sa le vorbesc

Mai intai smerit si drept
Cand mai simt o rana-n piept
Sa-i multumesc scumpei mele
Sotie cu lacrimi grele

Ca ea plange azi cu foc
Caci n-am mai avut noroc
Sa mai fim noi impreuna
Macar o zi, ori o luna

Ea prea mult s-a straduit
Cand pe mine m-angrijit
Sa traiesc pe langa ea
Ca a fost dragostea mea

Insa Dumnezeu din cer
Mi-a dus sufletu-n Ether
S-o pazesc pe scumpa mea
Si pe ai mei langa ea

Pe copii si pe nepoti,
Pe neamuri si stranepoti,
Caci ne vine ceasul sfant
Sa plecam de pe pamant

ino, Florica , sotie
Sa-ti mai spun cuvinte tie
De iubire si durere
Cand ma duc azi fara vrere

Tu ma iarta, scumpa mea,
N-am vrut a te supara,
Dar ne despartim un timp
In al mortilor Olimp

Dar la sfant a inviere
Despartirea noastra piere
Din nou ne vom intalni
Si mai mult ne vom iubi

Iarta-ma de ti-am gresit
Ca prea mult eu te-am iubit
Si n-am vrut sa te jignesc
Nici azi sa te parasesc

Mereu ai fost langa mine
Scumpa, la rau si la bine,
M-ai vegheat, m-ai lecuti
Cu tot ce s-a cuvenit

N-am decat sa-ti multumesc,
Sanatate sa-ti doresc,
Langa ai nostri copii iubiti,
Frumosi si nedespartiti

Copii dragi si impliniti,
De Dumnezeu daruiti,
Dorina, Nitu, intristati
Nora, Elena, voi vegheati

Astazi la sicriul meu
Va rugati la Dumnezeu
Sa ma ierte de pacate
In cerurile luminate

Caci aici daca am gresit
M-am rugat necontenit
Pentru a voastra fericire
Si pentru a mea mantuire

Voi de-acuma inainte
N-aveti pe pamant parinte
In casa noastra strabuna

Aveti grija toti de ea
Ca eu merg pe calea mea
Pe calea Domnului Hristos
Sa privesc de-acolo-n jos

De v-am gresit sa ma iertati
Si de rele sa scapati
Va rigati la al meu mormant
Sa-mi dea odihna Domnul sfant

Caci cat am trait in lume
M-am zbatut pentru mai bine
Sa va cresc, sa aveti de toate
Pana m-a invins o moarte

Va sarut pe toti, caci, iata
Ceasul plecarii se-arata
Ca sa ies din curtea mea
Cand clopotele vor suna

Veniti nepoti si nepoata
Ca un inger ma asteapta
Sa-mi termin al meu discurs
De aici din cer,de sus.

Adriana si Cosmin,
Bogdan, Dragos, din senin
Va sarut cu dor si jale
Din ale Tatalui hotare

Iubit stranepot Mihai,
Iti vorbesc fara grai,
Al tau strabunic nu vine
Sa mai fie langa tine

Iti doresc ca sa cresti mare,
Ca sa nu ai intristare,
Ingeru-n viata lumeasca
In veci sa te ocroteasca

Neamuri, consateni, vecini,
Prieteni buni cu ochi senini
Sositi la a mea-nhumare
Eu va cer la toti iertare

Daca v-am gresit vreodata
Dumnezeul meu ma iara
Ma iertati si voi cu totii
Cand ma duc in satul mortii

Ca aici in satul meu
M-am straduit tot mereu
Cu fiecare sa ma-mpac
Si o dreptate ca sa-mi fac

Ramas bun la toti va zic
Ca nu am decat un pic
Pe pamant sa stau si eu
Ca mi-am cantat cantecul meu.

Satmarel, 21 martie 2008.
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one